marți, 5 ianuarie 2010

Despre noi...Despre CUŢIT!

Un subiect greu….Întotdeauna am găsit că este dificil să vorbeşti despre ceea ce faci şi de ce faci ceea ce faci..Acest simplu “de ce?” este o întrebare care generează mai mult întrebări decât răspunsuri şi te trezeşti forţat să pui în formă logică,discursivă,acţiuni pe care le găseşti de multe ori la fel de naturale precum respiratul....
Cuţite pentru public,aşa-numitele “custom knives”,fac de mai bine de zece ani şi,în aceşti ani,fiecare răspuns pe care l-am găsit a generat alte întrebări....
M-am întrebat deseori ce-o fi cu aceste cuţite,de unde acestă atracţie şi căutare a formei perfecte,a răspunsului,a cuţitului care să le conţină pe toate celelalte şi să răspundă întrebărilor rostite şi nerostite...În timp au apărut anumite răspunsuri şi întrebări mai adânci în simplitatea lor....
În timp am ajuns la concluzia că acele voci de pe tărâmul filozofiei care asociau cuţitul unor abilităţi dobândite ale omului şi care îl legau indisolubil de evoluţia noastră ca specie,aveau dreptate,sau cel puţin nu am reuşit eu să le contrazic....Poate nici măcar nu am vrut să le contrazic,pentru că dădeau sens şi importanţă unei ocupaţii şi preocupări care de multe ori este privită ca derizorie şi lipsită de încărcătură filozofică sau psihologică....
Ziceau unii,oameni cu stiinţă şi multă carte,că acest obiect,cuţitul,este cel care a marcat începutul dezvoltării gândirii noastre pe coordonatele logicii şi analizei,că este obiectul care reuşeşte cel mai bine să surprindă modul în care noi gândim şi analizăm,fiind totodată un instrument ce contribuie în mod semnificativ la a materializa şi întreţine curiozitatea noastră,veşnica căutare de răspunsuri,uneori chiar la întrebări pe care nu le ştim încă....Cuţitul este acel instrument cu care am descoperit că pentru a înţelege unele mecanisme,este necesar să le disecăm,este acel instrument cu care ne-am procurat hrana şi ne-am asigurat energia necesară pentru întrebările de a doua zi....Lucruri mari,zic eu....Nu mi-e clar dacă nevoia de a disocia,de a diseca a fost anterioară cuţitului,a fost instrumentul care ne-a oferit soluţia la întrebarea pe care încă nu o pusesem sau capacitatea noastră de a interoga şi analiza a evoluat şi crescut împreună cu acesta....Ceea ce sunt aproape sigur este că suntem indisolubil legaţi de acest instrument,că ne fascinează,că legatura psihologică între noi şi cuţit este atât de puternică încât nu putem rămâne indiferenţi în faţa lor....Unii le urăsc şi se tem de ele din tot sufletul,alţii sunt fascinaţi de ele,alţii le privesc ca pe ceva firesc şi natural care ne poate defini ca specie....Dar nu există indiferenţă faţă de cuţit şi ceea ce reprezinta acesta...
Cuţitul este în egală măsură status simbol,dorim să ne reprezinte atât pe noi cât şi aspiraţiile noastre,în multe culturi şi civilizaţii fiind un bun şi nimerit locţiitor al cărţii de vizită din cultura occidentală modernă...
În cultura ocidentală modernă este o unealtă asociată irevocabil cu ideea de supravieţuire,de independenţă şi rebeliune, de unealtă absolut necesară,fiind în egală măsură o ustensilă indispensabilă a traiului de zi cu zi,pentru orice om....
Cuţitul este un simbol asociat al violenţei gratuite sau a dorinţei de a proteja onoarea...Este privit ca onorabil sau malefic în egală măsură...

Recitind rândurile pe care le-am scris,îmi dau seama că de fapt acest banal cuţit,acestă unealtă de uz comun,este ceva ce ne seamănă uneori mai mult decât suntem dispuşi să acceptăm,că există o legatură şi o relaţie de identificare inconştientă între noi şi acest obiect...În el regăsim ceea ce am fost şi motivul pentru care ne încăpăţânăm să fim ceea ce suntem ,ceea ce ne-ar plăcea să fim,întrezărind totodată ceea ce am putea deveni...Toate acestea,cu bune şi cu rele,sau,mai bine zis,dincolo de judecata simplă,dihotomică,în termenii de alb-negru...Adică exact ca noi oamenii,o combinaţie plină de contradicţii şi capabilă de orice,fie bun sau rau....Un cuţit bine făcut este o mare responsabilitate care trebuie abordată cu seriozitate şi dedicaţie,atât în ceea ce priveşte aspectele tehnice cât şi în ceea ce priveşte aspectele filozofice ale subiectului....

Din motivele enumerate mai sus,se desprinde atitudinea noastra faţă de aceste unelte...Incercăm să le abordăm cu tot respectul cuvenit şi să oferim clienţilor noştri ceea ce reprezintă cuţitul lor,un obiect care să-i reprezinte şi cu care se pot identifica putându-şi-l asuma ca fiind al lor....Privim acest fapt ca pe o mare responsabilitate şi ne străduim ca prin tot ceea ce facem să nu dezamăgim şi să ne ridicăm cât mai aproape de nivelul a ceea ce pretindem de la noi înşine. Iar noi pretindem să nu facem nimic mai mult decât cuţite,nimic mai puţin decât cuţite.